Sunt viu!
Era să mor sâmbătă. Un șofer nebun n-a oprit la roșu și mi-a tăiat calea, fiind cât pe ce să mă calce. Sunt un om foarte norocos. N-am apucat nici măcar să pun frână, dar după 100 m m-am oprit să trag aer adânc în piept și să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru norocul meu.
Sunt foarte fericit că pot scrie asta sănătos și teafăr.
Aveți grijă când mergeți cu motocicleta prin București, da?
Comentarii din vechiul blog
De fiecare data cand imi povestesti cate un eveniment de genul asta (si nu sunt deloc rare!) simt un gol in stomac si mi se raceste tot corpul. Nu ma pot gandi, refuz chiar, ca ti se poate intampla ceva, mai ales ca stiu cum conduci, ca esti prudent si ca nu-ti sta in fire sa faci cascadorii pe sosea.
Once upon a time (aici urmeaza povestea –“it seems to me that you and your beloved wife are living a beautiful love story”). And they lived happily ever after!
vrea pe sha nu sta acasa cannot remember the rest of it;-)