Interviu cu Alexandru Chitea – Managing Partner la Funston Capital
Săptămâna trecută am avut plăcerea să-l intervievez pe Alexandru Chitea pentru podcastul „Connecting the Dots with Sebastian Cochinescu”.
Alex Chitea – Managing Partner @ Funston Capital – Connecting the dots with Sebastian Cochinescu
Pasionat din fire și prin formare de tehnologie, Alex și-a construit cariera la intersecția dintre inovație, tehnologie și afaceri. Alex este fondatorul și Managing Partner-ul Funston Capital, o firmă privată de investiții care își propune să achiziționeze o singură companie și să o dezvolte pe termen lung. Funston Capital este susținută de o echipă puternică de investitori și parteneri instituționali și individuali, printre care actuali și foști CEO, membri ai consiliilor de administrație și investitori cu experiență în IMM-uri. Înainte de Funston, Alex a ocupat funcția de Principal la Orange, companie globală de telecomunicații, unde s-a concentrat pe investiții și cercetare în domeniul securității cibernetice.
Alex a absolvit programul MBA al University of Chicago Booth, unde a primit Dean’s Award, și programul Stanford Innovation and Entrepreneurship Certificate. Înainte de MBA, a fost inginer software la Google, în San Francisco, perioadă în care a finalizat și programul CFA. Alex are, de asemenea, diplome de licență și master în informatică.
Studioul podcastului video Connecting the Dots with Sebastian Cochinescu
Mai jos găsiți principalele idei extrase din transcrierea podcastului cu ajutorul ChatGPT.
Alex începe povestindu-și parcursul: s-a născut și a crescut în România, a studiat informatica în Germania, iar în 2007 a fost recrutat de Google ca inginer software, lucrând în principal la motorul de căutare. Criza financiară din 2008 i-a trezit însă interesul pentru finanțe și macroeconomie globală, ceea ce l-a făcut să studieze economie și finanțe la New York, înainte de a reveni în cele din urmă în Silicon Valley, în 2016.
În podcast, Alex dezvăluie că are o mulțime de pasiuni, atât personale, cât și profesionale. Este atras în mod deosebit de muzică și artele creative, tehnologie și economie. Povestește cum propriul studio muzical a fost afectat de recenta criză a semiconductorilor, un exemplu perfect al felului în care aceste pasiuni se întrepătrund. Alex vorbește și despre importanța implicării tuturor simțurilor, precum și despre plăcerea lui de a studia și de a învăța pe cont propriu.
Sebastian și Alex discută despre cele mai recente pasiuni ale lor și despre cât timp și câți bani pot înghiți acestea. În ultima vreme, Alex s-a ocupat de muzică, dar prin 2015–2016 s-a afundat și în universul Bitcoin și în tehnologia din spatele blockchainului. Cunoaște bine domeniul blockchain, deși încă încearcă să-l înțeleagă pe deplin. Spune că a susținut financiar Ethereum datorită implicării lui Vitalik, iar filozofia sa de investiții este să investească pornind de la premisa că există anumite aspecte pe care nu le înțelege. Vorbește și despre posibila împotrivire a guvernelor și companiilor față de ideea descentralizării prin blockchain.
Alex evită să discute opiniile politice (libertarianismul) asociate criptomonedelor și spune că atmosfera politică actuală este prea polarizată pentru a permite un dialog constructiv. Preferă să stea departe de subiect.
Sebastian și Alex discută despre ce trebuie urmărit la un startup înainte de a investi. Alex spune că depinde de factori precum etapa în care se află compania, industria, modelul de afaceri etc. Apoi prezintă cele două școli de gândire în investițiile în startupuri: piața pe primul loc și echipa pe primul loc. Alex îl amintește pe Don Valentine, care credea că trebuie să te uiți întâi la piață și abia apoi la echipă, precum și ideea lui Warren Buffett potrivit căreia o companie cu o economie proastă își poate păstra totuși reputația intactă. Sebastian amintește disputa dintre a construi ceea ce vor oamenii și a crea o piață pentru ei. Alex observă că există o tendință de imitație, oamenii încercând să reproducă succesul altora, însă e greu să mai creezi pe cineva ca Steve Jobs.
Sebastian întreabă care este cel mai important factor atunci când investești într-un startup. Alex răspunde că esențial este să construiești un produs excelent. Explică faptul că produsul trebuie să răspundă unei nevoi reale de pe piață, iar oamenii trebuie să fie dispuși să plătească pentru el. Când investește în companii aflate în seria B, cu finanțări de cel puțin 15 milioane de dolari, Alex se concentrează pe securitatea cibernetică și compară nevoile companiei cu cele ale unui director de securitate din cadrul acesteia. Spune că jocul se schimbă permanent în securitatea cibernetică, iar deciziile se iau înțelegând atât ce face compania, cât și ce cere piața. Menționează și că securitatea cibernetică este importantă din cauza amenințărilor permanente la adresa siguranței unei companii.
Diplomația tehnologică este importantă în contextul în care companiile de tehnologie au ajuns să aibă o influență majoră în politica mondială. Ideea este ca o țară să aibă un reprezentant care să discute direct cu directorii executivi ai companiilor de tehnologie, ajunși aproape asemenea unor șefi de stat. Diplomația tehnologică ar trebui să funcționeze în ambele sensuri: de la țări către companii și de la companii către țări. Apar întrebări de natură etică și morală atunci când aceste companii promovează valorile americane și proiectează modele democratice. Companiile se confruntă și cu dificultăți atunci când anumite interese străine sunt aplicate în SUA sau când au o relație tensionată cu o țară, cum este cazul Google în China.
Sebastian și Alex discută despre conceptul de „epocă post-adevăr”. Alex crede că trăim deja într-o astfel de epocă, în care rețelele sociale amplifică tendința oamenilor de a căuta confirmarea propriilor convingeri, astfel încât fiecare ajunge să aibă propria versiune a adevărului. Sebastian amintește că informarea greșită și dezinformarea sunt tot mai răspândite, iar folosirea unor tehnologii precum inteligența artificială și boții face adevărul și mai greu de deosebit.
Sebastian întreabă care este rolul investitorilor care intră într-o etapă târzie în dezvoltarea unei companii. Alex explică faptul că există mai multe școli de gândire printre investitorii de capital de risc (VC): unii se concentrează pe sprijinirea companiilor cu rezultate slabe, iar alții pe maximizarea performanțelor celor care merg deja bine. Dă exemplul înființării Andreessen Horowitz, inspirată de modelul agențiilor de talente de la Hollywood, care a angajat numeroși specialiști în domenii diferite. Astfel, companiile în care investea se puteau conecta la rețeaua firmei și puteau avea acces la cumpărători mai mari. Alex observă că modelul a funcționat pentru unele firme și că această clasă de active, capitalul de risc, se află încă în plină evoluție.
Alex vorbește despre rolul investitorilor care intră într-o etapă târzie în dezvoltarea unei companii. Explică faptul că există mai multe școli de gândire în privința abordării, însă apariția Andreessen Horowitz a produs o schimbare de paradigmă: firma a adaptat modelul agențiilor de talente de la Hollywood și a devenit un fond de capital de risc cu o rețea vastă de experți și relații cu marile companii. Modelul a avut succes, însă alte firme au ales să păstreze un grup mai restrâns de parteneri. Firma lui Alex, Funston Capital, este un fond de private equity.
Alex explică diferența dintre capitalul de risc (VC) și private equity. Capitalul de risc investește în companii aflate la început de drum, care poate încă nu au găsit formula potrivită între produs și piață. Private equity se concentrează mai mult pe companii consacrate, care au găsit această formulă, au marje sănătoase și sunt profitabile. Firmele de private equity urmăresc să îmbunătățească aceste companii și să le crească valoarea, în timp ce investitorii VC susțin startupuri cu un potențial mare de creștere. Firmele de private equity au început să cumpere și companii finanțate de VC-uri, mai ales în zona securității cibernetice. În ultima vreme, unele dintre ele au intrat și pe piața acțiunilor listate la bursă.
Alex discută despre tendințele actuale din investiții și amintește trei direcții majore la nivel macroeconomic: decuplarea profundă dintre est și vest pe fondul globalizării, încetinirea creșterii economice însoțită de inflație și reajustarea sectorului tehnologic. Alex spune că separarea dintre est și vest a fost accelerată de pandemie și de războiul comercial dintre SUA și China. Încetinirea economiei, combinată cu inflația, a dus la recesiuni ușoare și la posibilitatea apariției stagflației. Alex amintește și inflația verde, apărută în urma investițiilor în energia regenerabilă. În sectorul tehnologic, observă că epoca banilor gratis s-a încheiat, iar evaluările scad, lucru dovedit de concedierile recente din marile companii de tehnologie.
Alex amintește cât de greu este de anticipat rezultatul acestor tendințe, deoarece băncile centrale nu pot controla anumiți factori, precum războiul și perturbările din lanțurile de aprovizionare. Vorbește și despre spectrul larg de opinii, de la stagflație până la o aterizare lină a economiei. Alex rămâne prudent, deoarece SUA nu au mai reușit o aterizare lină din 1994. În încheiere, spune că aceste tendințe macroeconomice nu se află sub controlul instituțiilor monetare și că rămâne de văzut care va fi deznodământul.
Alex, care a locuit în San Francisco în ultimele două decenii, crede că zvonurile potrivit cărora toată lumea s-ar muta în Texas sau Austin fac parte dintr-un ciclu care s-a repetat de-a lungul istoriei. Spune că, atunci când lucrurile merg bine în San Francisco, oamenii se înghesuie acolo, iar când nu merg bine, pleacă. Este de părere că Bay Area are o bază solidă de cunoaștere greu de găsit în altă parte și că viitorul este dificil de prevăzut.
Ciclul anterior al tehnologiilor cloud și mobile a avut ca efect secundar democratizarea tehnologiei, iar orașe precum Los Angeles și New York dispuneau de experiență în media, divertisment și servicii financiare, pe care o puteau integra în această paradigmă tehnologică. Cu toate acestea, Alex nu vede în aceste orașe cercetare fundamentală de același nivel ca în Silicon Valley. Spune că Silicon Valley continuă să producă tehnologii fundamentale precum CRISPR, calculul cuantic și mașinile autonome. Viitorul tehnologiei depinde de tehnologiile fundamentale dezvoltate, iar locul în care vor apărea noile companii este greu de anticipat.
În încheiere, Alex a oferit câteva sfaturi valoroase pentru tinerii antreprenori din tehnologie și a subliniat cât de important este echilibrul dintre dezvoltarea interioară și cea exterioară. A recomandat lectura cărții lui Rick Rubin, „The Creative Act: A Way of Being”, precum și documentarul Showtime despre el, ambele fiind surse extraordinare de inspirație. Crede că lecțiile din această carte pot fi aplicate nu doar în industria tehnologică, ci și în alte aspecte ale vieții.
Dacă acest interviu vi s-a părut valoros, puteți urmări și alte episoade mai jos:
Canalul YouTube: https://youtube.com/@SebastianCochinescu
Pagina podcastului: https://podcast.cochinescu.com
Medium: /
Newsletter: /